Ieri... azi... maine..O noua experienta, o noua transformare, o noua identitate.
Suntem mereu aceeasi noi..dar altii! Mereu altii cu fiecare zi.
Ceva mai plini, mai goi, mai calzi, mai reci, mai buni, mai putin buni, mai blanzi, mai putin blanzi, mai linistiti, mai nelinistiti. Suntem tot noi dar intr-o noua forma. Suntem tot noi, dar altii. Suntem aceeasi noi dar nu aceeasi noi de ieri. Si nici aceeasi noi de maine. Mai destepti, mai intelepti, sau poate nu.
Suntem modelati de timp, de viata, de trairi, de experiente, de intamplari, de oameni, de evenimente.
Asemeni unei pietre sapata de apa, de vant, ne apar riduri pe suflete.
Jucam diverse roluri! pentru noi... pentru altii!
Purtam masti!..pentru noi..sau pentru altii!
Ne ascundem..de noi, de altii. Pentru ca ne temem sa fim sinceri noi cu noi si intre noi, fata de noi, fata de altii.
..."cea mai buna forma de aparare este atacul, agresivitatea"...cum se stie si cum mai spune cineva apropiat :-)
Si ne aparam cu inversunare lovind. Loviti fiind si noi de viata si de altii.
Lovim ca sa ne doara mai putin. Lovim zambind .. sa nu ne doara doar pe noi, ci si pe altii. Si nu stim si nu gandim de ce lovim...
Sau poate stim..sigur ca stim :-)
Vorbim mult, ascunzandu-ne in spatele povestirilor noastre, de frica sa nu fim judecati in primul rand de noi. Si-apoi de altii.
suferim noi!..sufera si altii.
Vrem sa-i cunoastem pe altii. Dar nu ne cunoastem prea bine nici pe noi.
Vrem sa-i ajutam pe altii, ajutandu-ne in acelasi timp pe noi.
Suntem noi! Dar n-am putea fi suficient de noi!...Fara altii..
Suntem mereu aceeasi noi..dar altii! Mereu altii cu fiecare zi.
Ceva mai plini, mai goi, mai calzi, mai reci, mai buni, mai putin buni, mai blanzi, mai putin blanzi, mai linistiti, mai nelinistiti. Suntem tot noi dar intr-o noua forma. Suntem tot noi, dar altii. Suntem aceeasi noi dar nu aceeasi noi de ieri. Si nici aceeasi noi de maine. Mai destepti, mai intelepti, sau poate nu.
Suntem modelati de timp, de viata, de trairi, de experiente, de intamplari, de oameni, de evenimente.
Asemeni unei pietre sapata de apa, de vant, ne apar riduri pe suflete.
Jucam diverse roluri! pentru noi... pentru altii!
Purtam masti!..pentru noi..sau pentru altii!
Ne ascundem..de noi, de altii. Pentru ca ne temem sa fim sinceri noi cu noi si intre noi, fata de noi, fata de altii.
..."cea mai buna forma de aparare este atacul, agresivitatea"...cum se stie si cum mai spune cineva apropiat :-)
Si ne aparam cu inversunare lovind. Loviti fiind si noi de viata si de altii.
Lovim ca sa ne doara mai putin. Lovim zambind .. sa nu ne doara doar pe noi, ci si pe altii. Si nu stim si nu gandim de ce lovim...
Sau poate stim..sigur ca stim :-)
Vorbim mult, ascunzandu-ne in spatele povestirilor noastre, de frica sa nu fim judecati in primul rand de noi. Si-apoi de altii.
suferim noi!..sufera si altii.
Vrem sa-i cunoastem pe altii. Dar nu ne cunoastem prea bine nici pe noi.
Vrem sa-i ajutam pe altii, ajutandu-ne in acelasi timp pe noi.
Suntem noi! Dar n-am putea fi suficient de noi!...Fara altii..
